Adio, metrou Cluj. Consecința rușinoasă a banilor suspendați din PNRR, cum se îngroapă investiția de vis

Proiectul metroului din Cluj a fost exclus recent din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o decizie care aduce o undă de șoc în privința viitorului investițiilor majore de infrastructură din România. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a explicat că cele 300 de milioane de euro prevăzute inițial pentru acest proiect vor fi redirecționate către o altă investiție deja în execuție. În contextul în care fondurile PNRR se dovedesc dificil de accesat, birocrația excesivă și lipsa unei gestionări eficiente devin din nou principalele obstacole în calea unor proiecte de anvergură.

Decizia de a scoate proiectul din PNRR reflectă eșecul constant în accesarea fondurilor europene, problemă subliniată și de Consiliul Fiscal, care a avertizat recent asupra ratei scăzute de absorbție a fondurilor alocate României. Metroul din Cluj, care ar fi trebuit să fie un pas important pentru modernizarea infrastructurii urbane, devine astfel un exemplu de „cum să îngropi o investiție de vis într-un maldăr de hârtii”, după cum a afirmat economistul Adrian Negrescu.

Alternative de finanțare: soluție sau amânare?

Deși excluderea metroului din PNRR ar putea părea un semnal negativ, oficialii încearcă să compenseze prin identificarea unor noi surse de finanțare. Conform ministrului Câciu, proiectul va fi sprijinit prin fonduri provenite de la Ministerul Transporturilor și din obligațiuni verzi emise de statul român. Această soluție vine într-un context în care România a lansat recent prima sa emisiune de obligațiuni verzi, cu scopul de a atrage investitori interesați de finanțarea proiectelor cu impact asupra mediului.

Totuși, aceste noi surse de finanțare nu reprezintă o garanție a succesului proiectului. Deși obligațiunile verzi au generat un interes considerabil din partea investitorilor, acoperind o parte din costurile estimate, suma inițială din PNRR ar fi acoperit doar aproximativ 15% din valoarea totală a investiției, care se ridică la 2,77 miliarde de euro. Contribuția națională și eforturile locale rămân încă un factor critic pentru a duce la bun sfârșit acest proiect.

Impactul asupra altor investiții și oportunități pierdute

Problema metroului din Cluj este doar un exemplu dintr-o serie mai amplă de dificultăți întâmpinate în gestionarea fondurilor PNRR. În afară de metrou, alte sute de proiecte de infrastructură esențiale, cum ar fi spitale, școli și grădinițe, riscă să fie amânate sau anulate din cauza incapacității de a atrage fonduri europene. Consiliul Fiscal a atras atenția asupra faptului că, până acum, rata de absorbție a fondurilor europene alocate pentru perioada 2021-2027 este alarmant de scăzută.

Astfel, eșecul în accesarea fondurilor din PNRR nu este doar o problemă punctuală, ci are implicații economice majore pe termen lung. Fără investiții în infrastructură și servicii publice, România riscă să rateze oportunități esențiale de dezvoltare și modernizare, ceea ce ar putea duce la o creștere a deficitelor bugetare și o dependență mai mare de finanțările externe.

Concluzie: metroul din Cluj, o lecție de învățat

Eșecul metroului din Cluj de a obține finanțare prin PNRR reprezintă mai mult decât o simplă reorientare a fondurilor; este o reflecție a modului în care birocrația și lipsa unei planificări eficiente pot îngropa proiecte importante pentru comunitate. În acest context, România trebuie să învețe să simplifice procedurile și să optimizeze accesul la fondurile europene, altfel riscă să transforme investițiile de vis în simple promisiuni electorale.